Care este relația dintre voință și destin din perspectiva Coranului?

„Şi fiecărui om i‑am legat de gât faptele sale./ Noi am legat destinul fiecărui om de propriile sale strădanii.” (Isra 17: 13)

„Fiecare suflet este zălog pentru ceea ce şi‑a agonisit.” (Mudessir 74: 38)

„Nu este după dorinţele voastre, nici după dorinţele oamenilor Scripturii. Cine face un rău va fi răsplătit pentru el şi nu va găsi în sprijinul său, împotriva lui Allah, niciun aliat şi niciun ajutor.” (Nisaa 4: 123)

„Iar atunci când aceştia săvârşesc o fărădelege, ei zic: ‹‹Noi am aflat‑o la strămoşii noştri şi Allah ne‑a poruncit‑o!›› Spune: ‹‹Allah nu porunceşte nelegiuirea! Spuneţi voi, punând pe seama lui Allah, ceea ce voi nu ştiţi?››”(Araf 7: 28)

„Dar nu îi rătăceşte decât numai pe cei nelegiuiţi.” (Baqara 2: 26)

„Şi când ei s‑au abătut, Allah a făcut să se abată inimile lor, fiindcă Allah nu călăuzeşte neamul de nelegiuiţi.” (Saf 61: 5)

„Aceasta pentru că Allah nu schimbă îndurarea pe care a revărsat‑o asupra unui neam, decât dacă ei schimbă ceea ce este în sufletele lor. Allah este Cel care Aude Totul [şi] Atoateştiutor [Sami’, ‘Alim]!” (Enfal 8: 53)

„Dacă nu credeţi [după ce aţi văzut semnele], Allah se poate lipsi de voi, căci Lui nu‑I place necredinţa robilor Săi. Însă dacă voi sunteţi mulţumitori, aceasta Îi place Lui. Şi nu va purta niciun [suflet] păcătos povara altuia. Apoi la Domnul vostru este întoarcerea voastră şi El vă va vesti ceea ce faceţi, căci El ştie ceea ce se află în înlăuntrul piepturilor.” (Zumer 39: 7)

„Vor zice aceia care Îi fac asociaţi: ‹‹De ar fi voit Allah, nu I‑am fi făcut asociaţi nici noi, nici părinţii noştri şi nici nu am fi oprit nimic››!Tot astfel i‑au învinuit şi cei de dinaintea lor de minciună [pe profeţi], până ce au gustat asprimea Noastră. Spune: ‹‹Aveţi voi vreo ştire pe care să ne‑o arătaţi? Voi nu urmaţi decât bănuieli şi voi nu faceţi decât să minţiţi!››” (Enam 6: 148)

„Şi pe suflet şi pe ceea ce l‑a plăsmuit. Şi i‑a insuflat lui nelegiuirea sa şi evlavia sa!” (Șems 91: 7-8)

„Izbândeşte cel care‑l curăţeşte. Şi pierdut este cel care‑l strică!” (Șems 91: 9-10)

„Şi vor zice ei: ‹‹Doamne, noi le‑am dat ascultare stăpânilor noştri şi mai marilor noştri, însă ei ne‑au rătăcit pe noi de la drum!››” (Ahzab 33: 67)