Expresia „Am insuflat din spiritul Meu” exprimă intervenția lui Allah în procesul de umanizare a ființei. De asemenea respinge toate tezele conform cărora omul ar fi rezultatul întâmplării. Omul nu este o întâmplare pe care a făcut-o să existe natura cea oarbă, care nu poate crea absolut nimic, ci este opera de artă a unei proiectări divine.

Expresia coranică „Am insuflat din spiritul Meu” nu semnifică în niciun caz că omul ar deține o parte din divinitate. Coranul nu permite o astfel de interpretare, căci acest lucru ar deschide calea către doctrine greșite, precum hulul conform căreia Allah ar intra în interiorul omului sau ittihat conform căreia omul s-ar uni cu divinitatea. Fără îndoială că aceste doctrine se contrazic cu crezul de bază al Islamului care este monoteismul. Ca urmare, când această acțiune vine din partea lui Allah fără doar și poate că este vorba de o metaforă. Așa cum nu trece vreo parte dinspre cel care suflă asupra focului, așa nu trece nicio parte dinspre Allah omului atunci când Acesta îi insuflă spiritul. Căci Allah este Cel Absolut Samed (Ihlas 112: 2). Samed are semnificația de „indivizibil, din Care nu iese și nu intră nimic”. Un lucru care se poate divide este expus unui timp și spațiu. Creaturile compuse se descompun, iar tot ceea ce se descompune a fost creat. Un astfel de lucru nu poate fi Allah!